Acasa > Explorari cardiovasculare

Servicii CardioRisk

CardioRisk va ofera urmatoarele servicii medicale in domeniul explorarilor cardiovasculare:


Programari

Str.Dr.Grigore Romniceanu nr 27
sector 5, cod postal 050575
consult@cardiorisk.ro

Computertomografia coronariana

Coro-scanner este o metoda imagistica ce permite vizualizarea arterelor coronare printr-o tehnica non-invaziva ( fara introducerea unui cateter la nivelul unei artere de la nivel radial sau femural precum in coronarografia clasica), folosind computer tomograful. Presupune utilizarea de raze X ca in radiografiile obisnuite si datorita unui sistem informatic performant arterele inimii vor putea fi analizate in diferite planuri prin injectarea unei substante de contrast.

Pentru ce pacienti este recomandat?
Principala indicatie a acestui examen o reprezinta boala coronariana ischemica (ingustarea arterelor inimii de obicei printr-un depozit de colesterol), responsabila de simptome precum: durere precordiala, lipsa de aer, palpitatii. In acelasi timp permite detectarea unor anomalii anatomice ale arterelor cum ar fi o dilatatie anormala(anevrisme) in contextul unor boli de sistem.

O parte a examenului consta in masurarea scorului de calciu = gradul de calcificare al arterelor inimii; aceasta nu necesita injectarea unei substante de contrast.

Riscuri si contraindicatii

  • Riscul iradierii ramane la fel ca si pentru coronarografia clasica si depinde de tipul aparatului folosit si de tehnica de achizitie a imaginilor. Riscul cancerigen dupa un singur examen ramane mic.
  • Reactii alergice la substanta de contrast iodata.
  • Examen contraindicat in sarcina si in insuficienta renala severa.

Cum se desfasoara

  • Cateva zile inainte de examen pacientul trebuie sa efectueze o analiza de sange pentru verificarea functiei renale;
  • Cateva ore inainte de examen pacientul nu trebuie sa manace;
  • Este permis consumul de apa evitand cafeaua si excitantii ce ar putea creste pulsul; un puls ridicat nu permite obtinerea unor imagini clare;
  • Medicul poate administra pe cale orala sau injectabil un medicament (beta-blocant) care sa permita incetinirea pulsului; este important ca pacientul sa mentioneze inainte daca sufera de astm sau BPCO;
  • Durata totala a examenului este de 15-30 de minute, timp in care pacientul sta intins pe o masa care se deplaseaza timp de cateva secunde pe sub un dispozitiv care emite radiatii X pentru a obtine imagini din diferite unghiuri ale inimii;
  • Este foarte important ca pacientul sa fie atentla cerintele personalului medical (sa ra-mana nemiscat sau sa-si tina respiratia);
  • Asistenta medicala va efectua o punctie venoasa la nivelul antebratului pentru a per-mite injecarea substantei de contrast prin intermediul careia arterele inimii devin vizi-bile in timpul examenului;
  • Ritmul cardiac va fi monitorizat pe tot parcursul examenului cu ajutorul unor electrozi montati la nivelul toracelui;
  • Examenul este indolor, totusi este posibil sa fie resimtit un oarecare disonfort datorita pozitiei nemiscate pe tabla de examen, iar in momentul injectarii substantei de contrast au fost descrise o senzatie de caldura locala si un gust metalic;
  • Dupa examen paceintul se intoarce la activitatile obisnuite, urmand ca in urmatoarele 24 de ore se hidrateze corespunzator.

Important
Coroscanner-ul este util doar pentru pacientii cu risc mic-intermediar pentru o boala ischemica; in cazul in care medicul va identifica leziuni semnificative poate recomanda efectuarea Psoriazis&Arthropathyunei coronarografii clasice pentru restabilirea unui aport suficient de sange prin arterele coronare cu o eventula implantare de stenturi.

Coronarografia

Ce este coronarografia?

Coronarografia (angiografia coronariana) este o explorare diagnostica invaziva care permite vizualizarea exacta a vaselor ce hranesc muschiul inimii (miocardul) - arterele coronare. Cu ajutorul substantei de contrast pe baza de iod si a razelor X se vizulizeazaingustarile (stenozele) sau ocluziile de la nivelul arterelor coronare, care scad/opresc fluxul de sange la nivelul muschiului cardiac (ischemie miocardica) si cauzeazadurere toracica anterioara(angina pectorala) sau infarct miocardic. Astfel se stabileste intr-o manieraextrem de precisa numarul, localizarea si severitatea leziunilor si vine in ajutorul cardiologului pentru stabilirea conduitei terapeutice.

Este necesara internarea pentru procedura de coronarografie?

Este necesara internarea in spital 24-72 ore.

Care sunt indicatiile pentru coronarografie?

Indicatia pentru coronarografie este stabilita numai de medicul cardiolog, fiind o interventie invaziva, indicatiile trebuie bine stabilite pe baza datelor anamnestice, clinice si imagistice (metode noninvazive):

  • angina pectorala - durere toracica persistenta (durerea in piept, cu senzatia de arsura, apasare, de gheara, care apare in repaus sau la efort, frig);
  • lipotimii, sincope (lesinuri sau pierderi ale starii de constienta) la pacientii la care medicul suspicioneaza etiologia ischemica, cu multipli factori cardiovasculari: diabet, hipertensiune, dislipidemie, tabagism;
  • pacientii care au suferit un infarct miocardic sau un "pre-infarct" (angina instabila);
  • electrocardiograma (ECG) modificatain repaus, in timpul testului de efort sau la monitorizarea Holter EKG la domiciliu;
  • modificari care apar la evaluarile imagistice non-invazive: ecocardiografie de repaus, ecocardiografie de efort, CT coronarian, scintigrafie miocardica de perfuzie;
  • anomalii ale examenelor biologice - cresteri ale enzimelor cardiace;
  • protocol preoperator la cei care urmeaza sa efectueze interventii pe cord.

Pregatirea pacientului inaintea efectuarii coronarografiei

Pacientul va semna un formular prin care isi da acordul pentru aceasta examinare, dupa ce este informat asupra metodei de diagnostic invazive, a riscurilor posibile (care sunt mici, insaexista), a conduitei pre- si post procedura. Este necesara, in prealabil, diagnosticarea alergiei la iod sau alte medicamente si ale unor probleme ale glandei tiroide, care necesita o prudenta sporita.

Daca pacientul primeste medicatie anticoagulanta permanenta cu unul din medicamentele: sintrom, trombostop, eliquis, pradaxa, xarelto, va fi necesara oprirea administrarii pe o perioada de 48-72 ore inainte de interventie, pentru a evita riscul sangerarii. Iar pe perioada aceasta se va administra anticoagulant subcutanat, al carui efect este mai usor controlat.

Pacientii diabetici care au in tratament antidiabetice orale ce conțin metformin ( Glucophage, Metfogamma, Siofor) vor intrerupe administrarea cu 48 ore inainte de procedura.
Analizele necesare inainte de procedura: coagulograma (INR, TQ, AP), hemoleucograma, ionograma serica, glicemie a jeun, uree, creatinina serica (pentru a depista afectarea renala, care necesitao conduitaspeciala).
Este indicat ca pacientul sanu consume alimente si lichide cu 6 ore inainte de coronarografie.

Cum se realizeaza coronarografia?

Coronarografia este efectuata de un medic cardiolog cu competentain cardiologia interventionala, intr-o sala destinata acestui tip de procedura (laboratorul de angiografie) dotat cu aparat ce foloseste raze X (angiograf), in conditii sterile.

Pacientul este asezat pe masa specialade angiografie in pozitia intins si acoperit cu un camp steril care lasa descoperita doar zona de lucru: inghinala dreapta (abord femural) sau incheietura mainii (abord radial), aceasta zona e dezinfectata, se efectueazaanestezia locala.Interventia este nedureroasa, pacientul simte doar o intepatura la inceputul anesteziei, iar acesta este constientpe toata durata procedurii. Dupa ce anestezia s-a instalat, se identificaartera si este punctionata cu un ac special, apoi este plasata o canula de o anumita grosime (teaca arterial) in artera. Pe aceasta canula este introdus un cateter, care ajunge pana la nivelul vaselor inimii, fiind ghidat cu ajutorul razelor x, prin radioscopie, imaginile fiind proiectate pe monitoare si in acelasi timp sunt stocate in baza de date. Cateterul este un tub fin, subtire, din material plastic, flexibil, cu diametrul de 1.8 - 2 mm, prin interiorul caruia se introduce subsanta de contrast, care evidentiaza traiectul arterelor coronare si daca exista sau nu leziuni la nivelul acestora.

Interventia dureazaintre 30-60 minute, pe toata perioada procedurii pacientul este monitorizat permanent din punct de vedere al ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

Ingrijirea dupa coronarografie

Dupa terminarea coronarografiei este suprimatateaca si se aplica un pansament compresiv, care este mentinut timp de 24 ore, pentru a evita complicatiile locale. Pacientul va sta in pozitie de repaus fara a indoi piciorul sau mana timp de cateva ore, timpul diferain functie de abord si metoda de hemostaza:

  • 2 ore dupa abordul la nivelul incheieturii mainii (radial);
  • 4 ore dupa abordul inghinal (femural) si la care hemostaza se realizeaza cu un dispozitiv special de inchidere vasculara (Angioseal);
  • 8-12 ore dupa abordul femural si hemostaza manual.

Pacientul este monitorizat permanent cateva ore dupa interventie. Va incepe sa bea lichide cel putin 2 litri in urmatoarele 12 ore, pentru a elimina substanta de contrast, care se eliminarenal si care poate afecta functia rinichiului, in caz de hidratare inadecvata. Uneori se pot repeta analizele pentru evaluarea functiei renale: uree si creatinina. Dupa 24 ore se suprima pansamentul si se urmareste cu atentie locul punctiei.

La ce ne folosesc rezultatele coronarografiei?

Angiografia coronariana permite vizualizarea anatomiei coronariene si detecteazaingustari, care sunt responsabile pentru suferinta muschiului inimii.
In functie de rezultatele coronarografiei, exista trei posibilitati de tratament:

  • Tratament interventional - procedura de angio-plastie, care inseamna dilatarea zonei de ingustare de pe artera coronara si implantarea de stent;
  • Interventie chirurgicala - by-pass aorto-coronarian - atunci cand afectarea arterelor coronare este mai severa;
  • Tratament medicamentos - atunci cand stenozele (ingustarile) coronariene sunt nesemnificative (mai mici de 70%).

Indiferent de tipul de tratament indicat, el trebuie safie intotdeauna insotit de un management agresiv al factorilor de risc, cum ar fi: combaterea obezitatii, sedentarismului, dislipidemiei, fumatului, control optim al diabetului.

Care sunt riscurile coronarografiei?

  • sangerarea, infectiile, durerea la locul de insertie al cateterului;
  • leziuni ale vaselor de sange datorate cateterului;
  • reactii alergice, afectarea funtiei renale datorate substantei de contrast;
  • aparitia de hematoame, pseudoanevrisme la locul punctiei;
  • aparitia palpitatiilor (aritmii) sau pierderi ale starii de constienta;
  • infarct miocardic (sansa de 1/10000 de pacienti);
  • riscul vital la coronarografiei este foarte mic.

Aparitia complicatiilor depinde de varsta inaintata a pacientului, gradul de afectare vasculara, comorbiditatile (bolile) asociate.

Ecografia venoasa

Ecografia venoasa este o tehnica ce permite evaluarea si vizualizarea venelor, in special a cheagurilor de sange ce produc tromboza, dar si a modului de functionare a venelor (daca exista sau nu reflux venos la diferite manevre de provocare, cum ar fi la compresie). Metoda este neinvazivasi presupune folosirea unui ecograf cu o sonda dedicataexplorarilor venoase si arteriale, fiind o tehnica utilain diagnosticul tromboflebitelor superficiale si profunde.

Cine ar trebui sa faca ecografie venoasa?

Majoritatea pacientilor trimisi pentru evaluarea venoasa acuza umflarea unui picior sau a ambelor cu dureri puternice si roseata (suspiciune de tromboflebita) sau dureri nespecifice cu sezatie de picioare obosite, in special la finalul zilei.
Pacientii cu varice consituie o categorie importanta care trebuie sa efectueze ecografie venoasa, metoda fiind facilasi de neinlocuit in ghidarea tratamentului chirurgical- marcarea cordoanelor varicoase, a zonelor cu insuficienta venoasa, prezenta trombozei si a venelor perforante (vene ce fac legatura dintre sistemul superficial venos si cel profund ce trebuie operate atunci cand fluxul venos se inverseaza - sangele trece din sistemul profund in cel superficial).

Principalele indicatii ale ecografiei venoase sunt urmatoarele:

  • prezumtia clinica a unei tromboze venoase suspicionata de catre medic (evaluare de urgenta);
  • umflarea picioarelor;
  • durere la nivelul membrelor inferioare sau superioare, roseata;
  • senzatia de picioare grele la sfarsitul zilei;
  • prezenta cordoanelor varicoase;
  • preoperator si postoperator in chirurgia venelor.>

Mentiuni speciale

Atunci cand exista prezumtia clinica a unei tromboze venoase acute/recente la nivelul unui segment venos, ecografia nu trebuie amanata, devine o urgenta, fiind extrem de utilain diagnosticul tromboflebitei profunde sau superficiale, patologie care uneori poate produce embolii prin mobilizarea cheagurilor la nivel pulmonar sau la nivel cerebral in anumite circumstante.

Ecografia cardiaca

Este o tehnica neinvaziva prin care se observa anatomia cardiaca: dimensiuni, cavitati, respectiv atrii si ventricule, grosime pereti, raportul cavitatilor cu artera pulmonarasi aorta, cat si dimensiunile lor. De asemenea, prin aceasta tehnicapoate fi urmarita si functia inimii: modul de umplere in diastola, modul de golire in sistola a ventriculilor si atriilor.
In practica ecografia cardiacaeste un examen de rutina, indispensabil pentru un diagnostic corect in toate bolile cardiace.

Cum se efectueaza?

Pacientul este asezat alungit pe pat, de obicei pe partea stanga cu mana sub cap (pe drepta pentru doctorii care lucreaza cu mana stanga), iar medicul va incepe explorarea folosind o sonda ecografica dedicata, umezita cu gel special (nu pateaza), prin scanarea mai multor zone din aria toracica anterioara (in fata inimii). Sonda este atasata unui ecograf cu soft dedicat explorarilor cardiace (vezi poza).
Practic, examinatorul are ca scop obtinerea de cat mai multe sectiuni (imagini) de cat mai buna calitate pentru a putea observa anatomia si morfologia cardiaca. De asemenea, prin folosirea unor moduri speciale ecografice bazate pe principiul Doppler (color, pulsat, continuu) explorationistul va putea evalua corect functia sistolicasi diastolica, cat si functionalitatea celor patru valve cardiace (mitrala, tricuspida, aorta si pulmonara). Un examen complet ecocardiografic dureaza aproximativ 20 minute, fiind dependent de performanta medicului si aparatului, cat si de bolile pacientului. Trebuie mentionat ca pacientul nu simte decat un usor discomfort dat de gelul existent pe sonda ecografului.

Cine trebuie sa faca acest examen?

Ecografia cardiaca este o tehnica care ar trebui sa faca parte din orice consult cardiac alaturi de examenul clinic si electrocardiograma. Existasi indicatii specifice, in special la pacientii cu boli cardiace cunoscute cu rol de a monitoriza evolutia unei boli sau a unor modificari de structurasi functie cardiaca. Practic, ecocardiografia este folosita atat in sustinerea unui diagnostic cat si in evaluarea periodicaa evolutiei unei boli cardiace de cele mai multe ori sub tratament.

Succint, cele mai frecvente scenarii clinice pentru care se efectueaza ecocardiografia sunt:

  • detectarea unui suflu la inima prin ascultatie cu stetoscopul - obiectivarea valvulopatiei responsabile;
  • pacienti cu valori tensionale crescute - evaluare modificarilor de structura cardiaca produse de hipertensiunea arteriala (de obicei ingrosarea peretilor inimii);
  • pacienti care acuza oboseala la diferite grade de efort care se accentueaza treptat - evaluarea functiei sistolice a ventriculului stang (masurarea fractiei de ejectie) si functiei diastolice a VS (profilul de umplere a VS in diastola);
  • detectarea unor modificari de tip aritmic pe electrocardiograma de repaus simtite ca palpitatii de catre pacienti, cel mai frecvent extrasistole atriale si ventriculare;
  • pacienti ce acuza dureri in zona inimii
  • trebuie mentionat caele tradeaza de cele mai multe ori infundarea unei artere ce iriga inima (artera coronara), iar ecografia nu vizualizeaza acest lucru, ci mai degraba urmarile acestei infundari obiectivataca o incetinire a miscarii muschiului cardiac in segmentele irigate de artera stenozata. Pentru a diagnostica ischemia cardiaca (lipsa irigarii muschiului inimii prin infundarea arterelor) se foloseste o tehnica mai avansata numitaecocardiografie de efort sau electrocardiograma de efort sau tehnici ce vizualizeaza direct circulatia coronariana a inimii precum coronarografia invaziva sau neivaziva prin computertomografie cardiaca.

Mentiuni speciale

Medicul dumnneavoastra cardiolog va decide de cate ori este necesara efectuarea ecocardiografiei avand ca referinta normele si ghidurile existente adaptate bolii dumneavoastra.
Este recomnadat ca evaluarile repetate safie facute de acelasi medic prin utilizarea aceluiasi aparat in scopul reducerii erorilor de masuratori ce pot aparea de la o examinare la alta.

Ecografia arteriala

Ecografia arteriala este o tehnica ce permite evaluarea si vizualizarea arterelor, in special daca acestea sunt ingustate in anumite teritorii prin depunerea de aterom (placi de colesterol) sau for-mare de trombi (cheaguri de sange). Metoda este neinvazivasi presupune folosirea unui ecograf cu o sondadedicataexplorarilor vasculare cu posibilitatea de a observa anatomia arterelor (traiect anatomic, perete, continut), dar si functionalitatea lor (gradul de infundare) prin masurarea vitezelor coloanei de sange in locurile ingustate (prin efect Doppler care se aseamana cu principiul radarului ce obiectiveaza viteza coloanei de masini).

Cine ar trebui sa faca ecografie arteriala?

Majoritatea pacientilor care sunt trimisi sau solicita efectuarea ecografiei arteriale acuzadureri in gamba sau in alte locuri (ex. fese) la efort care se amelioreazala repaus (claudicatie intermitenta). De asemenea, un simptom nespecific care trimite pacientul la aceastaexplorare este senzatia permanenta de picioare reci si obosite insotitafrecvent de amorteli. De multe ori, examenul este cerut de medici ca screening in diferite boli precum diabetul zaharat, la pacientii fumatori care au valori mari ale colesterolului sangvin ori inaintea unor operatii pe inima sau in sfera ortopedica.

Principalele indicatii ale ecografiei arteriale sunt urmatoarele:

  • prezenta durerilor musculare in special la nivelul membrelor inferioare la efort, ce se ameliorea-zala repaus (claudicatie intermitenta) ce tradeaza de cele mai multe ori existenta unei arteriopatii;
  • senzația de picioare reci;
  • picioare amortite;
  • inaintea unor operatii pe inima sau in sfera ortopedica;
  • monitorizarea eficientei unor interventii la nivel arterial: stent, by-pass arterial;
  • la pacientii diabetici;
  • la fumatori sau la cei cu dislipidemii (cresteri de colesterol, trigliceride sau ambele).

Mentiuni speciale

Tehnica nu presupune o pregatire speciala, iar atunci cand este indicata regulat ar trebui efectuata cu acelasi aparat de catre acelasi medic pentru a creste calitatea masuratorilor. De obicei se efec-tueaza la ambele picioare, comparativ, dar exista situatii in care medicul sau pacientul solicita efectuarea pentru un singur membru. In practica, nu de putine ori se solicitaimpreuna cu ecografia venoasa deoarece patologia arteriala poate sa fie asociata unei afectari venoase.

Ecocardiografia de efort

Ce este ecocardiografia de efort?

Ecocardiografia de efort combina testul de efort cu o serie de ecografii car-diace facute la diferite grade de efort. Practic, protocolul uzual constain efectuarea a patru serii de ecocardiografii in anumite stadii din timpul testarii la efort: in repaus, la efort intermediar, la maximul de efort si in recuperare. Pe perioada desfasurarii testului sunt urmarite cu atentie de catre cardiolog modificarile in miscareale muschiului inimii cat si modificarile electrice ce apar in timpul efortului, prin compararea intre stadiile de efort amintintite.

Care este principiul metodei?

Existenta anomaliilor de miscare (de cinetica), de obicei la maximul de efort atins de catre pacient, comparativ cu lipsa lor in repaus sugereaza prezenta unei ischemii miocardiace prin infundarea unei artere coronare. Existenta de modificari electrice are aceeasi semnificatie, iar asocierea intre modificarile de cineticasi electrice creste probabilitatea existentei unei infundari ale arterei/arterelor coronare ce deservesc teritoriile afectate. De asemenea, ecocardiografia de efort este utilasi in evaluarea comportamentului valvelor cardiace in timpul efortului, ajutand uneori cardiologul si chirurgul in luarea unei decizii operatorii, mai ales atunci cand acesta este la limita.
Trebuie mentionat ca atunci cand pacientul nu poate efectua efort fizic pe sistemul de efort dedicat (un pat ergonomic care se inclina si se misca in pozitii multiple ce are la capat un sistem de pedale)exista posibilitatea stimularii cardiace prin diferite substante farmacologice care cresc frecventa cardiaca (de obicei se foloseste dobutamina).

Cand si la cine este indicata efectuarea ecocardiografiei de efort?

Exista doua categorii mari de pacienti cu indicatie pentru aceastametoda: pacienti cu acuze sugestive de cardiopatie ischemica,in scop diagnostic si prognostic si pacienti cunoscuti cu valvulopatii pentru a cuantifica mai bine severitatea afectarii valvulare si a stabili corect indicatia chirurgicala. De asemenea, o indicatie acceptabila o reprezinta pacientul care a fost revascularizat cardiac prin by-pass sau stent ce trebuie evaluat periodic pentru a identifica o eventuala infundare a acestora.

Astfel, simptomatologia principala ce ar impune efectuarea unei ecocardiografii la efort ar fi urmatoarea:

  • Durere precordiala (in zona inimii) la efort;
  • Durere precordiala atat la efort cat si la repaus;
  • Oboseala la efort mic;
  • Palpitatii mai ales la efort;
  • Evaluare periodica a pacientului cu valvulopatii si cardiopatie ischemica.

Pregatirea pentru testul ecocardiografic de efort

Doctorul dumneavoastra va recomanda efectuarea acestui test pentru masurarea capacitatii de efort si a performantelor sistemului cardio-pulmonar, fiind o metoda diagnostica utila in suspiciunea de boala coronariana ischemica si evaluarea leziunilor valvulare.
Inainte de test pacientul este rugat sa ii prezinte medicului documentele medicale (externari precedente, scrisori medicale), precum si lista cu medicamentele pe care le ia la domiciliu. Cu 48 de ore inaintea testului acesta este rugat sa opreasca medicatia beta-blocanta (Metoprolol, Betaloc, Bisoprolol, Concor) sau calciu blocanta (Verapamil, Diltiazem) in functie de indicatiile primite.
Este de preferat sa se evite mesele, consumul de cafea cu 2 ore inainte (daca pacientul este diabetic acesta trebuiesa informeze personalul medical in prealabil) si sa poartehaine si incaltaminte comoda care sa permita mersul pe bicicleta sau alergatul pe banda.

Desfasurarea testului de efort

Pacientului ii vor fi montati la nivelul toracelui electrozi pentru determinarea electrocardiogramei in timpul efortului si manson de tensiometru pentru determinarea tensiunii arteriale. De asemenea, pacientul va fi ajutat sa-si fixeze pozitia pe o bicicleta speciala inclinata care se va ajusta in functie de cerintele acestuia. Initial va fi inregistrat un traseu EKG si vor fi achizitionate imagini ecocardiografice de repaus. Din momentul in care medicul ii va recomanda, pacientul incepe sa pedaleze intr-un ritm constant astfel incat indicatorul de rotatii/minut sa fie intre 55-65 bp/min. In fiecare etapa a testului se va repeta achizitonarea imaginilor ecocardiografice. Daca pe parcursul desfasurarii testului apar durere in piept, oboseala, palpitatii acesta trebuie sa anunte imediat personalul medical. Testul va fi oprit atunci cand se atinge pulsul-tinta masurat, prestabilit in functie de varsta, sau daca apare durere sau oboseala incompatibile continuarii efortului. Dupa ce electrozii vor fi deconectati, pacientul ramane sub observatie inca 15-30 minute.
In urma testului, medicul poate stabili daca una dintre arterele care hranesc inima este ingustata (boala coronariana ischemica) si daca sunt necesare si alte teste pentru stabilirea corecta a diagnosticului sau daca unele leziuni ale valvelor inimii necesita tratament sau urmarire mai atenta.

Riscurile asociate testului de efort

  • Obisnuite (>5%): angina usoara (durere in piept); dispnee (senzatie de liRpsa de aer); disconfort muscular;
  • Neobisnuite: 1-5%: scaderea tensiunii arteriale;
  • Rare: lipotimii; aritmii (batai neregulate ale inimii care sa necesite tratament specific, rareori soc electric extern); edem pulmonar acut (acumulare de lichid in plamani); sindrom coronarian acut (obstructia unei artere ce hraneste inima).

Monitorizarea Holter ECG

Este o metoda de identificare, inregistrare si caracterizare a tulburarilor activitatii electrice a inimii, care se realizeaza intr-un interval de 24-48 ore.
Prin aceasta metoda se pot decela anomaliile de ritm sau de conducere, chiar dacasunt de scurtadurata. Deseori, la electrocardiograma de repaus nu sunt identificatemodificari patologice si din acest motiv medicul cardiolog apeleaza la aceastaexplorare.

CARE SUNT INDICATIILE PENTRU HOLTERUL ECG?

  • pacientii care au prezentat sincope (pierdere totala starii de constiinta), presincope fara o cauzaevidenta;
  • pacientii care prezinta episoade de dispnee (lipsa de aer), oboseala, durere toracica fara a se cunoaste o cauza, care sa explice aceste simptome;
  • la pacientii cumodificari pe traseul ECG de repaus;
  • pacientii cu accidente vasculare cerebrale sau accidente ischemice tranzitorii si la care se presupune ca etiologia acestor evenimente ar fi episoadele de tulburari de ritm ce favorizeaza formarea de embolii, care ulterior au migrat in circulatia cerebrala;
  • pacientii cupalpitatii (batai neregulate, rapide, pauze, batai mai puternice ale inimii);
  • pacientii cu diverse patologii cardiace, cum ar fi: dupainfarct miocardic, pacientii cu insuficientacardiaca, cu diferite boli ale muschiului cardiac (cardiomiopatii), deoarece aceste patologii sunt predispuse la tulburari de ritm si de conducere;
  • pentru a vedea daca tratamentul antiaritmic (amiodarona, sotalol) este eficient sau pentru a depista efectele adverse ale acestuia;
  • la pacientii cu fibrilatie atrialase evalueaza controlul frecventei cardiace sub tratamentul prescris;
  • la pacientii care au implantat un cardiostimulator sau defibrilator, pentru a evalua funcționalitatea acestora, pentru a evalua daca tratamentul farmacologic e suficient;
  • o functie foarte importanta a acestor dispozitive e ca pot surprinde si modificarile sugestive pentru boala ischemicacardiaca (atunci cand muschiul inimii nu primeste suficient sange oxigenat din cauza unor stramtorari sau obstructii ale arterelor coronare), in special la pacientii care prezinta dureri anginoase in cursul noptii, dureri anginoase atipice, pacientii care nu pot efectua testul de efort.

Cum se monteaza Holterul ECG?

Montarea este foarte simpla, fara nicio jena pentru pacient. Se vor plasa niste electrozi pe pielea toracelui anterior. Zona trebuie sa fie curata, barbatii trebuie sa se rada, astfel semnalul va fi de o mai buna calitate. Electrozii se conecteaza la firele care fac legatura cu aparatul de inregistrare.Dispozitivul de marimea unui telefon mobil de dimensiuni mici este introdus intr-o husasi fixat fie in jurul taliei, fie pe umar sau dupa gat. Pacientul revine la medic unde se vor indeparta electrozii, iar aparatul se conecteaza la un calculatorunde se va descarca inregistrarea pentru a fi interpretata.

Ce poate si ce nu poate face pacientul cand poarta aparatul?

Pacientul poate sa-si desfasoare activitatea zilnica obisnuita si va nota intr-un jurnal perioadele de timp in care efectueaza orice efort fizic. Imbracamintea trebuie sa fie cat mai lejera.
Este interzisa efectuarea de bai sau dusuri, dormitul pe aparatul de inregistrare,seva evita apropierea de zone de inalta tensiune, de magneti, de detectoare de metal.

Ce informatii ne ofera?
O inregistrare Holter ECG ne ofera o multitudine de informatii asupra:

  • ischemiei miocardice;
  • tulburarilor aritmice;
  • tulburarilor de conducere;
  • eficientei tratamentului medicamentos si a efectelor adverse ale acestuia;
  • functionalitatii cardiostimulatorului si a defibrilatorului implantate;
  • stabilirea prognosticului in unele patologii cardiace.

De asemenea, o inregistrare holter ECG ajutain stabilirea conduitei diagnostice si terapeutice, adaptarea tratamentului medicamentos, implantarea de cardiostimulator sau defibrilator, schimbarea celor epuizate sau nefunctionale.

Monitorizarea ambulatorie/la domiciliu a tensiunii arteriale

MAPA sau holterul de tensiune arteriala ABPM, reprezinta monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale cu ajutorul unui dispozitiv medical care asigura masurarea automata la anumite intervale de timp a tensiunii arteriale, inregistra-rea si memorarea rezultatelor pe durata a 24-48 ore.

Care sunt indicatiile:

Numerosi factori pot influenta valorile tensionale, cum ar fi: efortul fizic, stresul, odihna, somnul. Inregistrarea holter ABPM permite analiza modificarilor tensiunii arteriale in timpul activitatilor de zi cu zi, cat si in repaus, atat ziua cat si noaptea.

Indicatiile sunt:

  • la pacientii cu valori tensionale mari la cabinet, dar cu profil de risc cardiovascular foarte mic, in cazul acestora poate fi asa-numita hipertensiune de halat alb, cresteri tensionale doar atunci cand se prezinta la medic;
  • opusul situatiei de sus este hipertensiunea mascata, adicala masurarea TA de catre medic se gasesc valori tensionale normale sau normal-inalte, insa acesti pacientiau multipli factori de risc cardiovasculari (fumatori, obezi, diabetici, disli-pidemici, cu boli cardiace in familie), iar aceasta situatie poate sa apara din cauza ca unii pacienti se simt in siguranta la medic;
  • la pacientii care au tensiuni arteriale foarte diferite de la o consultatie la alta sau la aceeasi consultatie;
  • la pacientii care prezinta simptome precum cefalee (durere de cap), ameteli, tulburari de vedere, tiuituri in ureche, care ar putea aparea din cauza valorilor tensionale mari;
  • la pacientii cu episoade de hipotensiune repetate;
  • la pacientii care au deja un tratament antihipertensivcu scopul de a monitoriza eficienta terapiei, de a diagnostica hipertensiunea arteriala rezistenta la tra-tament sau fals rezistenta;
  • la gravidele cu valori tensionale mari la consulturi sau la cele care se suspecteaza pre-eclamsia;

Concluzionand, din indicatiile enumerate mai sus, principalul scop este diagnosticarea hipertensiunii arteriale adevarate si evaluarea severitatii hipertensi-unii arteriale (valorilor tensionale crescute).

In ce consta investigatia?

Pacientul trebuie sa se prezinte la cardiolog pentru montarea aparatului si va reveni a doua zi pentru demontarea si interpretarea datelor inregistrate.
Se monteaza la nivelul bratului manseta aparatului care este ca orice manseta a unui tensiometru simplu. Aceasta manseta este conectata printr-un tub la un aparat care este setat sa masoare TA, umfland manseta la anumite intervale de timp (de obicei din 15 in 15 minute ziua si la 30 minute noaptea) si inregistrea-za aceste valori tensionale (recorder). Aparatul este de mici dimensiuni (cat un telefon mobil), usor de purtat, silentios si se fixeaza in jurul taliei, la gat sau peste umar.
Nu necesita pregatire speciala a pacientului, este de preferat ca pacientul sa efectueze activitatea obisnuita, chiar sa facaactivitati fizice mai solicitante, care ar putea determina eventual aparitia simptomatologiei. Pacientul va nota intr-un jurnal activitatile fizice efectuate si intervalul orar al acestora pentru a putea corela mai bine efortul fizic cu valorile tensionale.
In momentul in care manseta se umfla pacientul trebuie satina bratul intins pana la terminarea masuratorii, pentru ca aceasta sa fie exactasi fara erori.
Medicul va citi rezultatul si in functie de acesta se pune diagnosticul de hipertensiune arteriala, stadiul acesteia si va decide tratamentul antihipertensiv.

Rezonanta magnetica

Tehnica non-invaziva, non-iradianta ce permite analiza inimii atat din punct de vedere anatomic (dimensiuni cavitati, aorta, consecintele unui infarct), cat si functional (evaluarea contractiei miocardice) prin folosirea unui camp electromagnetic.

Indicatii

  • Vizualizarea structurii cordului: valve, camerele cordului, fluxul sanguin de la marile vase, a pericardului (sac fibros ce inveleste si protejeaza inima), mai ales atunci cand alte tehnici imagistice (ex. ecografia) sunt neconcludente;
  • Este foarte util in cardiopatiile congenitale (anomalii din nastere ale cordului) cum ar fi un defect septal interventricular (comunicare anormala intre cavitatile cordului);
  • Diagnosticul unor afectiuni cum ar fi: tumori, inflamatia muschiului cardiac (miocardita);
  • Aprecierea sechelelor de infarct, de obicei necesitand administrarea unei substante de con-trast (gadolinium);
  • Test de stres pentru evaluarea fluxului sanguin prin arterele coronare: presupune injectarea in timpul testului a unei substante (adenozina/dipiridamol) care sa dilate vasele de sange ca la efortul fizic. Astfel, medicul obtine imagini cu vasele de sange in care s-a injectat o substanta de contrast (gadolinium) si poate pune diagnosticul de boala coronariana ischemica.

Cum se desfasoara

  • Cateva zile inainte de realizarea examenului trebuie sa se efectueze o analiza de sange pentru evaluarea functiei renale.
  • Inainte de examen pacientul trebuie sa renunte la toate obiectele de metal: ochelari, bijuterii, piercing, aparate auditive; este foarte important ca acesta sa semnaleze medicului inainte de examen prezenta unui stimulator cardiac, defibrilator, proteze de genunchi, sold, implanturi cohleare.
  • Durata examenului este de 30-90 de minute, timp in care pacientul este asezat pe o masa in-gusta care se va misca in timpul examenului intr-un semicilindru inconjurat de un magnet circular; pe torace sunt lipiti electrozi care sa inregistreze continuu o electrocardiograma si care sa permita sincronizarea inregistrarii cu bataile cordului. O asistenta/tehnician va face o punctie venoasa pentru injectarea unei substante de contrast: gadolinium, non-iodata.
  • In timpul examinarii vi se va cere de cateva ori sa va tineti respiratia timp de 10-15 secunde pentru a inregistra imagini clare.
  • Examenul este nedureros, desi unii pacienti pot prezenta un disconfort legat de pozitia ne-miscata si anxietate legata de spatiul inchis (claustrofobie). Zgomotul produs in timpul inre-gistrarii este redus in unele centre prin casti fonoizolante.
  • Dupa examen pacinetul se intoarce la activitatile zilnice si poate conduce autovehiculul daca nu a fost necesara administrarea de sedative.

Riscuri si contraindicatii

  • Desi este o procedura non-iradianta, este de evitat la gravide in primul trimestru; se va evita administrarea de gadolinium la gravide.
  • Daca pacientul sufera de claustrofobie, se poate administra un medicament anxiolitic.
  • Majoritatea defibrilatoarelor si pacemaker, valvele cardiace metalice, stenturile cardiace in prima luna postimplantare contraindica examenul.
  • Administrarea de doze mari de gadolinium la pacietii cu insuficienta renala poate induce o afectiune numita fibroza sistemica nefrogenica.
  • Reactii alergice la gadolinium.

Daca in timpul examinarii se realizeaza si un test de stres, se va injecta o substanta suplimentara: adenozina care poate avea efecte adverse precum: palpitatii, durere precordiala, lipsa de aer.

Important

Copiii necesita de obicei anestezie sau sedare avand in vedere durata lunga a examenului.
Este posibil ca in urma rezultatelor obtinute medicul sa solicite investigatii complementare, unele invazive cum ar fi coronarografie pentru vizualizarea arterelor inimii.
Calitatea examenului este strict dependenta de complianta pacientului, de capacitatea de a sta nemiscat si de a-si tine respiratia atunci cand i se cere.

Scintigrafia miocardica

Este o metoda imagistica functionala care permite evaluarea indirecta a arterelor inimii prin deter-minarea aportului de sange ce iriga muschiul la efort in comparatie cu repausul. Se realizeaza in timpul unui efort (pe bicicleta ergometrica) sau prin injectarea unei substante care sa produca o va-sodilatatie similara efortului. Aceasta tehnica permite inregistrarea de imagini comparative care sa arate gradul de vascularizare al muschiului cardiac. Pentru ce pacienti este recomandat

  • Principala indicatie o constituie evaluarea bolii cardiace ischemice (ingustarea arterelor inimii datorita unor depozite de colesterol); acest examen permite diferentierea dintre o ischemie activa (muschiul este irigat normal in repaus, dar sufera la efort si o leziune sechelara – cicatrice de infarct care nu se va modifica la efort fata de repaus).
  • In plus, permite evaluarea dimensiunilor cordului si contractiei ventriculare (fractie de ejec-tie).

Riscuri si contraindicatii

  • prima luna post infarct;
  • astm si bloc atrioventricular complet daca se injecteaza un dilatator coronarian;
  • in timpul efortului pot aparea palpitatii, durere toracica si senzatie de lipotimie, aceasta din urma fiind produsa de o hipotensiune indusa de vasodilatatorul injectat;
  • tehnica iradianta contraindicata femeilor insarcinate;
  • reactii alergice la substantele injectate.

Cum se desfasoara

  • Presupune 2 sedinte, de obicei in 2 zile diferite a cate 1-2 ore. In repaus, pacientului i se in-jecteaza un trasor radioactiv (technetiu) care se fixeza de miocard corespunzator cu fluxul sanguin la repaus. Cea de-a doua sedinta are loc dupa un efort sau dupa injectarea unei substante care sa dilate arterele coronare similar efortului (dipiridamol, adenozina, regaden-son).
  • In dimineata examenului pacientul nu are voie sa manance si trebuie sa evite excitantii pre-cum cafeaua, ciocolata in ultimele 48 ore inainte de examen.
  • Daca pacinetul poate sa efectueze un efort fizic, examenul se va derula ca un test de efort obisnuit pe bicicleta. Asezat pe o bicicleta ergometrica, pacientului i se monteaza pe fata an-terioara si posterioara a toracelui electrozi care sa monitorizeze electrocardiograma pe tot parcursul testului. Efortul este progresiv cu o crestere gradata a rezistentei de pedalare; cand pulsul este suficient de crescut pentru ca testul sa fie semnificativ (valoare calculata pe baza unei formule ce include varsta si sexul) acestuia i se injecteaza trasorul (technetiu), apoi pacientul continua sa pedaleze timp de inca un minut. Pe toata durata examenului o asistenta si un medic vor fi prezenti in sala.
  • Daca pacientul nu poate realiza un efort fizic important, acesta va pedala in propriul sau ritm, in timp ce asistenta va injecta o substanta vasodilatatoare in cadrul unui protocol care dureaza 7-10 minute.
  • In functie de centrul imagistic, daca pacientul sufera de astm si nu poate pedala, medicul poate hotari folosirea unei alte substante: regadenson cu timp de eliminare foarte scurt care sa nu produca manifestari pulmonare. In acest caz, examenul dureaza 3-4 minute, timp in care pacientul sta intins si se injecteaza substanta.
  • Energia emisa de radiotrasor o data fixat la nivel miocardic este captata de un dispozitiv special (gamma camera) care dupa procesarea informatica va genera imagini ce permit eva-luarea circulatiei coronariene.
  • Dupa examen pacientulse poate intoarce la activitatile zilnice obisnuite,inclusiv conduce-reaunui autovehicul.

Important

Aceasta tehnica este o metoda functionala, foarte utila in excluderea unei boli coronariene sau a ischemiei postinfarct, insa nu poate inlocui examenul invaziv (coronarografia).

Test de efort

Este metoda prin care se monitorizeaza activitatea electrica a inimii la diferite grade de efort si identifica o posibila infundare a arterelor coronare. Un test de efort pozitiv impune de cele mai multe ori efectuarea unei coronarografii invazive sau neinvazive (prin computertomografie) in functie de decizia medicului cardiolog.

Pregatirea pentru testul de efort

Doctorul recomanda efectuarea acestui test pentru masurarea capacitatii de efort si a performantelor sistemului cardio-pulmonar, fiind o metoda diagnostica utila in suspiciunea de boala coronariana ischemica.
Inainte de test pacientul este rugat sa prezinte medicului docu-mentele medicale (externari precedente, scrisori medicale) precum si lista cu medicamentele pe care le primeste la domiciliu. Cu 48 de ore inaintea testului pacientul trebuie sa opreasca medicatia beta-blocanta ( Metoprolol, Betaloc, Bisoprolol, Concor) sau calciu blocanta (Verapamil, Diltiazem) in functie de indicatiile primite.
Este de preferat sa evite mesele, consumul de cafea cu 2 ore inainte (daca sunteti diagnosticat cu diabet va rugam sa informati personalul medical in prealabil) si sa poartehaine si incaltaminte comoda care sa permita mersul pe bicicleta sau alergatul pe banda.

Desfasurarea testului de efort

Pacientului i se monteaza la nivelul toracelui electrozi pentru de-terminarea electrocardiogramei in timpul efortului si un manson de tensiometru pentru determinarea tensiunii arteriale. Apoi, la indi-catiile medicului incepe sa pedaleze/alerge intr-un ritm constant astfel incat indicatorul de rotatii/minut sa fie intre 55-65 bpmin. Daca pe parcursul desfasurarii testului apar durere in piept, ob-oseala, palpitatii pacientul trebuie sa informeze imediat personalul medical. Testul se incheie atunci cand este atins pulsul-tinta masurat, prestabilit in functie de varsta, sau daca apar durere sau oboseala incompatibile continuarii efortului. Dupa ce electrozii vor fi deconectati, pacinentul ramane sub observatie inca 15- 30 minute.
In urma acestui test medicul poate stabili daca una dintre arterele care hranesc inima este ingustata (boala coronariana ischemica) si daca sunt necesare si alte teste pentru stabilirea corecta a diag-nosticului.

Riscurile asociate testului de efort

  • obisnuite (>5%): angina usoara (durere in piept); dispnee (senzatie de lipsa de aer); disconfort muscular;
  • neobisnuite: 1-5%: scaderea tensiunii arteriale;
  • rare: lipotimii; aritmii (batai neregulate ale inimii care sa necesite tratament specific, rareori soc electric extern); edem pulmonar acut (acumulare de lichid in plamani); sindrom coronarian acut (obstructia unei artere ce hraneste inima).

Afectiuni ce ar putea contraindica explorarea
Pacientul trebuie sa avertizeze medicul care efectueaza explorarea daca suferade urmatoarele afectiuni:

  • sindromdrom coronarian acut in ultimele 3 zile;
  • angor necontrolat medicamentos;
  • insuficienta cardiaca decompensata;
  • HTA severa necontrolata;
  • miocardita/pericardita;
  • disectie de aorta;
  • bloc atrio-ventricular grad inalt;
  • afectiuni psihiatrice;
  • stenoza aortica severa simptomatica;
  • cardiomiopatie hipertrofica obstructiva simptomatica.


Contact

Str.Dr.Grigore Romniceanu nr 27
sector 5, cod postal 050575
consult@cardiorisk.ro

Completati formularul de mai jos si va vom contacta in cel mai scurt timp pentru a va programa la un consult cardiologic.

Date personale

Nume complet *

Adresa de e-mail *

Telefon *

Mesaj

Tipul de explorare

Mesaj (optional)

Va rugam completati toate campurile marcate cu *.

* campuri obligatorii.