Acasa > Info pacienti

Nota: Aceaste informatii reprezinta surse de informare generala pentru dumneavoastra, dar nu pot substitui un consult medical. Pentru intrebari despre sanatatea dumneavoastra, tratament si alte aspecte ale ingrijirii, discutati cu medicul de familie sau cu un medic specialist.

Factorii de risc cardiovascular

Exista o serie de factori de risc care cresc riscul de imbolnavire a inimii, cauza a decesului pentru 6 din 10 romani. Cu cat aveti mai multi astfel de factori de risc, creste si posibilitatea unei boli cardiace. Asupra unora dintre acesti factori nu aveti nici un control: sexul, varsta, ereditatea.
Altii, insa, tin de stilul de viata. La ei puteti renunta sau ii puteti tine sub control: fumatul, alcoolul si drogurile, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea, afectiuni precum hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si sindromul metabolic.

Afla mai multe aici

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala reprezinta o crestere a presiunii, la valori mai mari decat cele normale, a sangelui in artere (vasele care transporta sangele de la inima in intreg organismul). Prima valoare masurata reprezinta presiunea sangelui in artere in momentul in care inima se contracta, pompand sange (tensiune sistolica), iar a doua presiunea din momentul de repaos al inimii, "intre batai" (tensiune diastolica). Valorile de peste 140/90 mmHg se considera hipertensiune arteriala (pragul este mai jos in cazul pacientilor cu boli renale sau diabet zaharat). Aceasta trebuie monitorizata si tratata pentru ca altfel poate fi afectata inima, care face eforturi sa functioneze sub presiune mare, crescand semnificativ si riscurile de aparitie a bolii coronariene, insuficientei cardiace si atacului vascular cerebral. Exista o serie de factori de risc, insa si masuri care pot fi luate pentru tinerea hipertensiunii arteriale sub control.

Afla mai multe aici

Angina pectorala

Angina pectorala este o durere in zona toracelui (durere in piept), insotita de senzatia de presiune si uneori de iradiere, foarte frecvent raportata de pacientii romani, care poate avea cauze cardiace sau de alta natura. Asistenta medicala este foarte importanta in cazul anginei pectorale, caci localizarea si tipul durerii, momentele in care aceasta apare si durata ei, masurile la care cedeaza si alte simptome care pot aparea odata cu ea ajuta medicul sa identifice cauza anginei. Cauzele pot varia foarte mult, de la boli esofagiene, la boli pulmonare (pneumonie, pleurita) sau cardiovasculare (cardiopatia ischemica, disectia de aorta, infarctul miocardic, pericardita). Desi nu orice episod de angina pectorala indica un infarct miocardic, exista acest risc, asadar asistenta medicala urgenta este importanta

Afla mai multe aici

Infarctul miocardic

Infarctul miocardic sau infarctul miocardic acut (IM sau IMA) apare atunci cand fluxul de sange la inima este blocat, iar tesutul cardiac moare din lipsa de oxigen si substante nutritive (procesul de moarte a tesutului incepe cam la 20 de minute de la blocarea fluxului de sange). Blocajul poate aparea intr-una dintre arterele coronare (care alimenteaza inima cu sange) si poate fi cauzat de o placa de adenom sau de un cheag de sange, cel mai adesea pe fondul depunerii de grasimi pe peretii arterei (ateroscleroza).
La fel ca in cazul majoritatii afectiunilor cardiovasculare, exista factori de risc nemodificabili, precum varsta, sexul si ereditatea (riscul creste odata cu varsta, iar la barbati, la femeile post-menopauza si la persoanele cu istoric familial de infarct miocardic este mai mare). Insa numerosi factori de risc tin de stilul de viata si pot fi modificati: renuntarea la fumat, alcool si droguri, adoptarea unui regim alimentar si de miscare potrivit, reducerea obezitatii si controlul atent al unor boli ca hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat.
In infarctul miocardic, cel mai raspandit simptom este durerea in piept (angina pectorala) puternica, ce nu cedeaza la nitroglicerina sublingual si se imprastie catre umar, brate, gat sau partea superioara a abdomenului. Pot aparea palpitatii, stari de sufocare, transpiratie, greata, ameteli, desi aceste simptome nu apar toate si uneori pot lipsi complet. Interventia medicala trebuie sa fie cat mai rapida.

Afla mai multe aici

Colesterolul

Colesterolul este o substanta care, in conditii normale, ajuta la functionarea buna a organismului si este produs in mod natural de acesta. Excesul de colesterol in sange (hipercolesterolemie) are insa consecinte grave, cea mai raspandita fiind ateroscleroza (depunerea grasimilor pe peretii vaselor de sange si ingustarea acestora, uneori pana la blocaj), care poate duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral, sau la afectarea ochilor ori rinichilor, prin deteriorarea vaselor de sange care le alimenteaza.
Exista doua tipuri de colesterol in sange: LDL ("colesterol rau", care se depune pe peretii vaselor de sange) si HDL ("colesterol bun", care transporta colesterolul din organism inapoi in ficat, unde este apoi eliminat). Cu cat valoarea LDL ("colesterolul rau") este mai mare, iar cea a HDL ("colesterolul bun") este mai mica, creste riscul afectiunilor cardiace. Evaluarea nivelului colesterolului din sange tine cont de numerosi factori (sex, varsta, ereditate, boli deja existente).
Stilul de viata (sedentarismul, obezitatea, alimentatia defectuoasa) influenteaza valoarea colesterolului, insa la fel pot face si inaintarea in varsta sau unele boli.

Afla mai multe aici

Sindromul metabolic

Sindromul metabolic este asocierea mai multor conditii care cresc riscul aparitiei diabetului zaharat sau al bolilor cardiovasculare. Aceste conditii sunt: grasime abdominala (circumferinta taliei mai mare de 94 cm. pentru barbati si 80 cm. pentru femei), valori mari ale grasimilor in sange, hipertensiune arteriala, valori glicemice mari (glucoza serica). Oricare trei dintre aceste elemente intrunesc deja conditiile sindromului metabolic.
Acesta creste mult riscul de aterosleroza, de diabet zaharat (prin cresterea rezistentei celulelor la insulina), de aparitie a numeroase afectiuni ale vaselor de sange si inimii. Stilul de viata (in special alimentatia si miscarea) poate influenta semnificativ riscul de sindrom metabolic.

Afla mai multe aici

Fumatul

Fumatul este practicat de o treime din populatia mondiala, procentul fiind similar in randul romanilor. El afecteaza organismul in numeroase moduri, unele pe termen mai lung decat altele. In ansamblu, fumatorii au o speranta de viata mai redusa cu 7 ani decat nefumatorii (la frecventa de 20 de tigari pe zi). Renuntarea la fumat, pe de alta parte, are efecte de la cele imediate (scaderea tensiunii arteriale si a nivelului de monoxid de carbon din sange) la cele pe termen lung (scaderea riscurilor asociate pana la nivelurile nefumatorilor).
Dintre cele in jur de 4.000 de substante pe care le contine fumul de tigara, 400 au diverse efecte toxice asupra organismului, iar peste 45 au potential cancerigen. Gudronul, de exemplu, are in compozitie astfel de substante, pe langa faptul ca ingalbeneste dintii, unghiile, plamanii si chiar textilele din camerele unde se fumeaza. Monoxidul de carbon este "preferat" oxigenului de hemoglobina care transporta oxigenul in sange, deci inima trebuie sa lucreze mai intens pentru a asigura organismului oxigenarea fara care nu poate trai. Nicotina, substanta care creeaza dependenta de fumat, ingusteaza vasele de sange, creste ritmul inimii si deregleaza glandele endocrine.
La nivel cardiovascular, fumatul agraveaza hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, inima (prin aritmii si risc mai mare de tromboze, adica cheaguri de sange).

Afla mai multe aici

Artiopatie obliteranta

Arteropatia obliteranta (denumita impropriu "arterita") reprezinta ingustarea progresiva a vaselor de sange, si deci scaderea fluxului de sange care ajunge in tesuturi. Cauza cea mai frecventa este ateroscleroza. Boala afecteaza mai des picioarele (insa nu doar pe ele), ea putand duce chiar la amputare. Varsta, sexul si alte boli existente sunt factori de risc importanti, barbatii si varstnicii fiind mult mai predispusi, la fel ca si pacientii cu diabet zaharat. Aceste categorii trebuie sa isi monitorizeze mai atent simptomele, pentru a identifica boala din stadiile incipiente. Stilul de viata conteaza si el, insa, fumatul fiind un factor de risc major, iar miscarea unul de preventie.
Simptomele sunt la inceput discrete, primul mai evident fiind o durere similara unei crampe musculare (claudicatie intermitenta), cel mai adesea in diverse zone ale picioarelor, la efort. Apoi, durerea apare la efort din ce in ce mai mic si dispare tot mai greu. In stadii mai avansate, apar amorteli, furnicaturi, senzatie de raceala a membrului afectat. Pielea devine cianotica (se invineteste din cauza lipsei de oxigen in tesuturi) si pot aparea rani sau chiar cangrene.

Afla mai multe aici

Insuficienta venoasa cronica

Insuficienta venoasa cronica (cunoscuta si ca "varice") este un complex de afectiuni produse de deteriorarea venelor picioarelor. Este favorizata de ereditate, sedentarism, obezitate, modificari hormonale (pubertate, sarcina, menopauza), sporturi solicitante, tuse cronica si temperaturi inalte.
Gravitatea afectiunii variaza de la afectarea estetica a piciorului (cea mai putin grava), pana la ulcer varicos, care poate imobiliza bolnavul si a carui vindecare poate dura foarte mult. Varicele sunt insotite in aceasta afectiune de senzatia de greutate a picioarelor si umflarea acestora, dureri, intepaturi, mancarimi si modificarea culorii pielii gambelor, din cauza spargerii vaselor de sange afectate.

Afla mai multe aici