Coronarografia

Ce este coronarografia?

Coronarografia (angiografia coronariana) este o explorare diagnostica invaziva care permite vizualizarea exacta a vaselor ce hranesc muschiul inimii (miocardul) – arterele coronare. Cu ajutorul substantei de contrast pe baza de iod si a razelor X se vizulizeazaingustarile (stenozele) sau ocluziile de la nivelul arterelor coronare, care scad/opresc fluxul de sange la nivelul muschiului cardiac (ischemie miocardica) si cauzeazadurere toracica anterioara(angina pectorala) sau infarct miocardic. Astfel se stabileste intr-o manieraextrem de precisa numarul, localizarea si severitatea leziunilor si vine in ajutorul cardiologului pentru stabilirea conduitei terapeutice.

Este necesara internarea pentru procedura de coronarografie?

Este necesara internarea in spital 24-72 ore.

Care sunt indicatiile pentru coronarografie?

Indicatia pentru coronarografie este stabilita numai de medicul cardiolog, fiind o interventie invaziva, indicatiile trebuie bine stabilite pe baza datelor anamnestice, clinice si imagistice (metode noninvazive):

• angina pectorala – durere toracica persistenta (durerea in piept, cu senzatia de arsura, apasare, de gheara, care apare in repaus sau la efort, frig);
• lipotimii, sincope (lesinuri sau pierderi ale starii de constienta) la pacientii la care medicul suspicioneaza etiologia ischemica, cu multipli factori cardiovasculari: diabet, hipertensiune, dislipidemie, tabagism;
• pacientii care au suferit un infarct miocardic sau un „pre-infarct” (angina instabila);
• electrocardiograma (ECG) modificatain repaus, in timpul testului de efort sau la monitorizarea Holter EKG la domiciliu;
• modificari care apar la evaluarile imagistice non-invazive: ecocardiografie de repaus, ecocardiografie de efort, CT coronarian, scintigrafie miocardica de perfuzie;
• anomalii ale examenelor biologice – cresteri ale enzimelor cardiace;
• protocol preoperator la cei care urmeaza sa efectueze interventii pe cord.

Pregatirea pacientului inaintea efectuarii coronarografiei

Pacientul va semna un formular prin care isi da acordul pentru aceasta examinare, dupa ce este informat asupra metodei de diagnostic invazive, a riscurilor posibile (care sunt mici, insaexista), a conduitei pre- si post procedura. Este necesara, in prealabil, diagnosticarea alergiei la iod sau alte medicamente si ale unor probleme ale glandei tiroide, care necesita o prudenta sporita.

Daca pacientul primeste medicatie anticoagulanta permanenta cu unul din medicamentele: sintrom, trombostop, eliquis, pradaxa, xarelto, va fi necesara oprirea administrarii pe o perioada de 48-72 ore inainte de interventie, pentru a evita riscul sangerarii. Iar pe perioada aceasta se va administra anticoagulant subcutanat, al carui efect este mai usor controlat.

Pacientii diabetici care au in tratament antidiabetice orale ce conțin metformin ( Glucophage, Metfogamma, Siofor) vor intrerupe administrarea cu 48 ore inainte de procedura.
Analizele necesare inainte de procedura: coagulograma (INR, TQ, AP), hemoleucograma, ionograma serica, glicemie a jeun, uree, creatinina serica (pentru a depista afectarea renala, care necesitao conduitaspeciala).
Este indicat ca pacientul sanu consume alimente si lichide cu 6 ore inainte de coronarografie.

Cum se realizeaza coronarografia?

Coronarografia este efectuata de un medic cardiolog cu competentain cardiologia interventionala, intr-o sala destinata acestui tip de procedura (laboratorul de angiografie) dotat cu aparat ce foloseste raze X (angiograf), in conditii sterile.

Pacientul este asezat pe masa specialade angiografie in pozitia intins si acoperit cu un camp steril care lasa descoperita doar zona de lucru: inghinala dreapta (abord femural) sau incheietura mainii (abord radial), aceasta zona e dezinfectata, se efectueazaanestezia locala.Interventia este nedureroasa, pacientul simte doar o intepatura la inceputul anesteziei, iar acesta este constientpe toata durata procedurii. Dupa ce anestezia s-a instalat, se identificaartera si este punctionata cu un ac special, apoi este plasata o canula de o anumita grosime (teaca arterial) in artera. Pe aceasta canula este introdus un cateter, care ajunge pana la nivelul vaselor inimii, fiind ghidat cu ajutorul razelor x, prin radioscopie, imaginile fiind proiectate pe monitoare si in acelasi timp sunt stocate in baza de date. Cateterul este un tub fin, subtire, din material plastic, flexibil, cu diametrul de 1.8 – 2 mm, prin interiorul caruia se introduce subsanta de contrast, care evidentiaza traiectul arterelor coronare si daca exista sau nu leziuni la nivelul acestora.

Interventia dureazaintre 30-60 minute, pe toata perioada procedurii pacientul este monitorizat permanent din punct de vedere al ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

Ingrijirea dupa coronarografie

Dupa terminarea coronarografiei este suprimatateaca si se aplica un pansament compresiv, care este mentinut timp de 24 ore, pentru a evita complicatiile locale. Pacientul va sta in pozitie de repaus fara a indoi piciorul sau mana timp de cateva ore, timpul diferain functie de abord si metoda de hemostaza:

• 2 ore dupa abordul la nivelul incheieturii mainii (radial);
• 4 ore dupa abordul inghinal (femural) si la care hemostaza se realizeaza cu un dispozitiv special de inchidere vasculara (Angioseal);
• 8-12 ore dupa abordul femural si hemostaza manual.

Pacientul este monitorizat permanent cateva ore dupa interventie. Va incepe sa bea lichide cel putin 2 litri in urmatoarele 12 ore, pentru a elimina substanta de contrast, care se eliminarenal si care poate afecta functia rinichiului, in caz de hidratare inadecvata. Uneori se pot repeta analizele pentru evaluarea functiei renale: uree si creatinina. Dupa 24 ore se suprima pansamentul si se urmareste cu atentie locul punctiei.

La ce ne folosesc rezultatele coronarografiei?

Angiografia coronariana permite vizualizarea anatomiei coronariene si detecteazaingustari, care sunt responsabile pentru suferinta muschiului inimii.
In functie de rezultatele coronarografiei, exista trei posibilitati de tratament:

• Tratament interventional – procedura de angio-plastie, care inseamna dilatarea zonei de ingustare de pe artera coronara si implantarea de stent;
• Interventie chirurgicala – by-pass aorto-coronarian – atunci cand afectarea arterelor coronare este mai severa;
• Tratament medicamentos – atunci cand stenozele (ingustarile) coronariene sunt nesemnificative (mai mici de 70%).

Indiferent de tipul de tratament indicat, el trebuie safie intotdeauna insotit de un management agresiv al factorilor de risc, cum ar fi: combaterea obezitatii, sedentarismului, dislipidemiei, fumatului, control optim al diabetului.

Care sunt riscurile coronarografiei?

• sangerarea, infectiile, durerea la locul de insertie al cateterului;
• leziuni ale vaselor de sange datorate cateterului;
• reactii alergice, afectarea funtiei renale datorate substantei de contrast;
• aparitia de hematoame, pseudoanevrisme la locul punctiei;
• aparitia palpitatiilor (aritmii) sau pierderi ale starii de constienta;
• infarct miocardic (sansa de 1/10000 de pacienti);
• riscul vital la coronarografiei este foarte mic.

Aparitia complicatiilor depinde de varsta inaintata a pacientului, gradul de afectare vasculara, comorbiditatile (bolile) asociate.